Romanian Quran | Citiți Coranul

Chapter 26 (Sura 26)
1; Acestea sunt versetele Cărţii desluşite!
2; S-ar putea să te îmbolnăveşti de mâhnire fiindcă ei nu sunt credincioşi!
3; Dacă am voi, am pogorî din cer un semn asupra lor şi grumazurile lor se vor pleca smerite înaintea lui.
4; Nici o nouă amintire de la Milostivul nu le va veni fără ca ei să nu-i întoarcă spatele.
5; Ei hulesc acum, însă curând le vor veni proorocirile despre ceea ce ei batjocoresc.
6; Oare ei nu văd pământul? Câte soiuri folositoare am făcut să răsară pe el!
7; Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
8; Domnul tău este Puternicul, Milostivul.
9; Domnul tău l-a strigat pe Moise: “Du-te la poporul nedrept,
10; poporul lui Faraon. Oare ei nu se tem?”
11; El spuse: “Domnul meu! Mă tem că mă vor socoti mincinos.
12; Inima mi se strânge, limba mi se împleticeşte. Trimite-l pe Aaron!
13; Ei vor arunca asupra mea vreun păcat şi îmi este teamă că mă vor ucide”
14; Dumnezeu spuse: “Ba nu!… Plecaţi amândoi cu semnele Noastre. Vom fi cu voi şi vom asculta.
15; Duceţi-vă amândoi la Faraon şi spuneţi-i: “Noi suntem solia Domnului lumilor!
16; Trimite-i cu noi pe fiii lui Israel!”
17; Faraon spuse: “Nu te-am crescut între noi pe când erai copil? N-ai petrecut între noi ani din viaţa ta?
18; Tu ai făcut apoi fapta pe care ai făcut-o, căci eşti dintre cei nemulţumitori.”
19; Moise spuse: “Am făcut-o pe când eram între cei rătăciţi.
20; Am fugit de la voi, căci îmi era frică de voi. Domnul meu mi-a dăruit înţelepciunea şi m-a rânduit între trimişi.
21; Oare binefacerea pe care mi-ai arătat-o să fie aceea că ai robit pe fiii lui Israel?”
22; Faraon spuse:”Cine este, aşadar, Domnul lumilor?”
23; Moise spuse: “Este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi crede cu tărie!”
24; Faraon spuse suitei sale: “Aţi auzit?”
25; Moise spuse: “Este Domnul vostru, Domnul strămoşilor voştri dintâi.”
26; Faraon spuse: “Trimisul ce v-a fost trimis este nebun.”
27; Moise spuse: “El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi pricepe!”
28; Faraon spuse: “Dacă îţi iei alt dumnezeu în locul meu, te voi arunca între întemniţaţi.”
29; Moise spuse: “Şi dacă îţi voi aduce un lucru fără tăgadă?”
30; Faraon spuse: “Adu-l dacă eşti sincer!”
31; Atunci îşi aruncă toiagul, şi iată-l un adevărat balaur!
32; El întinde mâna, şi iat-o albă pentru cei care priveau!
33; Faraon spuse căpeteniilor care îl înconjurau: “Acesta este un vrăjitor iscusit!
34; El vrea să vă alunge din ţinutul vostru prin vraja sa. Ce porunciţi?”
35; Ei au răspuns: “Spune-le să aştepte, el şi fratele său şi trimite solii în cetăţi să-i adune
36; şi să-ţi aducă pe toţi vrăjitorii iscusiţi.”
37; Fură adunaţi toţi vrăjitorii la vremea din ziua hotărâtă
38; şi li se spuse oamenilor: “V-aţi adunat?
39; Poate îi vom urma pe vrăjitori, dacă vor ieşi învingători.”
40; Vrăjitorii i-au spus lui Faraon apropiindu-se: “De vom ieşi învingători, vom căpăta vreo răsplată?”
41; “Da, şi veţi fi în suita mea.”
42; Moise le spuse: “Aruncaţi ce aveţi de aruncat.”
43; Ei îşi aruncară funiile şi toiegele spunând: “Prin puterea lui Faraon, vom fi învingători!”
44; Moise îşi aruncă toiagul şi acesta înghiţi ceea ce ei născociseră.
45; Vrăjitorii căzură atunci în genunchi
46; spunând: “Noi credem în Domnul lumilor!
47; Domnul lui Moise şi al lui Aaron!”
48; Faraon spuse: “Voi aţi crezut în El înainte ca eu să vă dau îngăduinţa, căci El este mai marele vostru care v-a învăţat vrăjitoria. Veţi afla curând! Voi pune să vi se taie mâinile şi picioarele în curmeziş, iar apoi voi pune să vă răstignească pe toţi”
49; Ei spuseră: “Nu ne pasă, căci noi la Domnul nostru ne întoarcem.
50; Noi cu tărie dorim ca Domnul nostru să ne ierte nouă greşelile noastre, căci noi suntem întâii credincioşi.”
51; Noi i-am dezvăluit lui Moise: “Pleacă cu robii Mei noaptea. Veţi fi urmăriţi.”
52; Faraon îşi trimise adunători în cetăţi:
53; “Aceştia nu sunt decât o ceată mică
54; şi sunt foarte furioşi pe noi,
55; însă noi suntem mulţi şi cu mintea trează.”
56; Noi i-am izgonit din grădini, de la izvoare,
57; de la comori şi de la loc îmbelşugat.
58; Astfel Noi le-am dat moştenire fiilor lui Israel.
59; I-au urmărit înspre Răsărit.
60; Când cele două gloate se zăriră, soţii lui Moise spuseră: “Suntem ajunşi din urmă!”
61; Moise spuse: “Ba nu!… Domnul meu este cu mine şi El mă va călăuzi!
62; Noi i-am dezvăluit atunci lui Moise: “Loveşte marea cu toiagu-ţi.” Ea se va despica atunci, şi fiece parte va fi asemenea unui munte grozav.
63; Noi i-am lăsat pe ceilalţi să se apropie,
64; în timp ce pe Moise l-am mântuit cu cei care se aflau cu el,
65; i-am înecat pe cei care îi urmăreau.
66; Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
67; Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
68; Istoriseşte-le povestea lui Abraham!
69; El spuse tatălui său şi poporului său: “Cui vă închinaţi voi?”
70; Ei spuseră: “Ne închinăm unor idoli, de care rămânem legaţi.”
71; El spuse: “Vă aud când îi chemaţi?
72; Vă folosesc ori vă păgubesc?”
73; Ei spuseră: “Nu!… Noi i-am aflat şi pe taţii noştri făcând la fel.”
74; El spuse: “Aţi văzut la ce vă închinaţi,
75; voi şi strămoşii voştri dintâi?
76; Aceşti idoli îmi sunt vrăjmaşi, şi nu Domnul lumilor
77; care m-a creat. El este Cel ce mă călăuzeşte;
78; El este Cel ce mă hrăneşte şi mă adapă;
79; El este Cel ce mă lecuieşte când sunt bolnav;
80; El este Cel ce mă va da morţii şi El mă va învia;
81; El este Cel ce — aşa râvnesc — îmi va ierta mie greşelile mele în Ziua judecăţii.
82; Domnul meu! Dăruieşte-mi înţelepciunea şi rânduieşte-mă între cei drepţi.
83; Fă-mi o limbă ce va vesti Adevărul celor care va să vină.
84; Rânduieşte-mă printre moştenitorii Grădinii plăcerilor.
85; Iartă-i tatălui meu, căci el a fost dintre cei rătăciţi.
86; Nu mă ruşina în Ziua când (oamenii) vor fi sculaţi,
87; în Ziua când nici averile, nici copiii nu vor sluji la nimic,
88; în afara celor care vin la Dumnezeu cu o inimă curată.”
89; Grădinile vor fi apropiate de cei temători,
90; iar Iadul va fi ivit celor rătăciţi.
91; Li se va spune: “Unde sunt cei cărora vă închinaţi în locul lui Dumnezeu?
92; Vă vor ajuta pe voi ori se vor ajuta pe ei înşişi?”
93; Vor fi repeziţi în Gheena, ei şi toţi rătăciţii,
94; precum şi toate oştirile lui Iblis.
95; Ei vor spune certându-se între ei:
96; “Pe Dumnezeu! Noi ne aflam într-o rătăcire vădită
97; când ne socoteam deopotrivă cu Domnul lumilor!
98; Numai cei nelegiuiţi ne-au rătăcit!
99; Noi nu avem nici un mijlocitor,
100; nici un prieten zelos!
101; Dacă ar mai fi pentru noi întoarcere, atunci am fi credincioşi!”
102; Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
103; Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
104; Poporul lui Noe i-a socotit pe trimişi mincinoşi,
105; când fratele lor Noe le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
106; Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.
107; Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!
108; Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
109; Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!”
110; Ei spuseră: “Să credem în tine, când cei care te urmează sunt cei prea-umili?”
111; El spuse: “Nu am ştiinţă de ceea ce fac ei,
112; numai Domnul meu îi poate judeca. O, dacă v-aţi da seama!
113; Eu nu-i alung pe credincioşi,
114; căci eu nu sunt decât un predicator cu vorbă limpede.”
115; Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Noe, vei fi omorât cu pietre!”
116; El spuse: “Domnul meu! Poporul meu m-a socotit mincinos.
117; Judecă între mine şi ei. Mântuieşte-mă pe mine şi pe credincioşii ce sunt cu mine.”
118; Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care erau cu el pe arca încărcată,
119; şi i-am înecat apoi pe cei rămaşi.
120; Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
121; Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
122; Adiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,
123; când Hud, fratele lor le spuse: “Nu vă temeţi, oare?”
124; Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.
125; Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
126; Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
127; Veţi zidi pe fiece înălţime un semn ca să vă jucaţi?
128; Vă veţi face întărituri ca şi cum aţi veşnici?
129; Când loviţi, loviţi ca nişte despoţi?
130; Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
131; Temeţi-vă de Cel ce v-a dăruit ceea ce ştiţi,
132; de Cel ce v-a dăruit dobitoace şi copii,
133; grădini şi izvoare.
134; Eu mă tem pentru voi de osânda unei Zile mari.”
135; “Deopotrivă ne este dacă ne ţii predici ori dacă nu ne ţii!
136; Aceasta nu este decât felul de a fi al celor dintâi şi
137; noi nu vom fi osândiţi.”
138; Ei l-au socotit mincinos şi Noi, atunci, i-am nimicit. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
139; Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
140; Tamudiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,
141; când Salih, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
142; Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.
143; Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!
144; Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
145; Veţi fi lăsaţi oare să vă tihnească ceea ce aveţi aici
146; grădini şi izvoare,
147; holde şi curmali cu ciorchini grei?
148; Vă scobiţi cu îndemânare case în munţi?
149; Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
150; Nu ascultaţi porunca celor necumpătaţi
151; care seamănă stricăciune pe pământ şi nu fac nimic drept.”
152; Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi!
153; Şi fiindcă eşti un om asemenea nouă, adu-ne un semn, dacă spui adevărul!”
154; El spuse: “Această cămilă va bea, şi voi veţi bea, fiecare în ziua hotărâtă.
155; Nu-i faceţi nici un rău, căci o osândă într-o zi mare vă va lua.”
156; Ei o ologiră, însă dimineaţa se căiră,
157; căci osânda îi luă. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
158; Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
159; Poporul lui Lot i-a socotit pe trimişi mincinoşi,
160; când Lot, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
161; Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.
162; Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
163; Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
164; Vă apropiaţi de bărbaţii din aceste lumi
165; părăsindu-vă soţiile, create vouă de Domnul vostru? Sunteţi un popor călcător al legii.”
166; Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Lot, vei fi izgonit.”
167; El spuse: “Urăsc fapta voastră!
168; Domnul meu! Mântuieşte-mă pe mine şi pe ai mei de ceea ce fac ei.”
169; Noi l-am mântuit pe el şi pe toţi ai săi,
170; în afara unei bătrâne rămase în urmă,
171; şi i-am stârpit apoi pe ceilalţi,
172; trimiţând asupra lor o ploaie. Rea a fost ploaia pentru cei cărora li s-a predicat!
173; Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
174; Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
175; Oamenii din al’Aika i-au socotit pe trimişi mincinoşi,
176; când Şu’aib le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
177; Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.
178; Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
179; Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
180; Fiţi cinstiţi la măsură şi nu fiţi dintre cei păgubitori.
181; Cântăriţi cu drept cântar.
182; Nu-i păgubiţi pe oamenii în avutul lor. Nu săvârşiţi fărădelegi pe pământ, semănând stricăciune!
183; Temeţi-vă de Cel ce v-a creat pe voi şi pe leaturile dintâi.”
184; Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi!
185; Şi fiindcă nu eşti decât un om asemenea vouă, noi gândim că eşti dintre mincinoşi.
186; Prăvale cerul în bucăţi asupra noastră, dacă spui adevărul!”
187; El spuse: “Domnul meu ştie prea bine ceea ce faceţi.”
188; Ei l-au socotit pe Şu’aib mincinos, însă i-a luat osânda zilei Întunecării. Şi a fost osânda unei zile mari.
189; Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.
190; Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
191; El este o pogorâre de la Domnul lumilor.
192; Duhul lui credincios a pogorât cu el
193; asupra inimii tale ca tu să fii dintre predicatori,
194; într-o limbă arabă desluşită.
195; Aceasta se află deja în Psalmii celor dintâi.
196; Nu este pentru ei un semn pe care învăţaţii fiilor lui Israel îl cunosc?
197; Dacă l-am fi pogorât asupra unui străin
198; şi li l-ar fi citit, ei n-ar fi crezut.
199; Astfel îi tăiem drum în inimile nelegiuiţilor,
200; însă ei nu cred în el, până ce nu văd osânda cea dureroasă
201; ce le va veni deodată, fără ca ei să presimtă.
202; Ei vor spune atunci: “Ni se mai dă un răgaz?”
203; Ei cer venirea osândei Noastre degrabă?
204; Chiar de le dăruim bucurii ani de zile, tu nu vezi că
205; tot vine la ei ceea ce li s-a făgăduit şi
206; îndestularea nu le va mai fi de nici un folos?
207; Noi n-am nimicit nici o cetate care să nu fi avut predicatori.
208; întru amintire, căci Noi nu suntem nedrepţi.
209; Nu diavolii s-au pogorât cu el!
210; Acesta nu le este pe plac, însă sunt neputincioşi!
211; Ei vor fi îndepărtaţi de la ascultarea lui.
212; Nu chema alt dumnezeu alături de Dumnezeu, căci astfel vei fi printre cei osândiţi.
213; Previne-i pe cei mai apropiaţi din obştea ta!
214; Coboară-ţi aripa asupra credincioşilor care te urmează.
215; Spune-le când nu-ţi dau ascultare: “Eu n-am nici o vină pentru ceea ce faceţi!”
216; Încrede-te în Puternicul, Milostivul.
217; El te vede când te ridici
218; şi când te vânzoleşti printre cei prosternaţi.
219; El este Auzitorul, Ştiutorul!
220; Să vă dau de ştire asupra cui vor pogorî diavolii?
221; Ei pogoară asupra oricărui clevetitor păcătos!
222; Ei ciulesc urechea…, însă cei mai mulţi sunt mincinoşi.
223; Şi poeţii! Ei sunt urmaţi doar de cei care se rătăcesc.
224; Nu-i vezi oare? Ei aiurează în fiece vale,
225; spunând ceea ce nu fac,
226; în afară de cei care cred şi săvârşesc fapte bune şi-L amintesc pe Dumnezeu adesea, şi se apără când sunt nedreptăţiţi. Cei nedrepţi vor cunoaşte curând pe ce parte s-au întors!
227; Ta. Sin. Acestea sunt versetele Coranului, ale unei Cărţi desluşite,