Romanian Quran | Citiți Coranul

Chapter 15 (Sura 15)
1; S-ar putea ca cei care tăgăduiesc să dorească să fie supuşi!
2; Lasă-i să mănânce şi să se bucure o vreme. Nădejdea le face plăcere, însă curând vor afla!
3; Noi nu am nimicit nici o cetate fără ca ea să nu fi avut o carte cunoscută.
4; Nici o adunare nu o ia înaintea sorocului ei, însă nu-l poate nici întârzia.
5; Ei spuneau: “O, tu cel asupra căruia s-a pogorât amintirea, tu eşti un îndrăcit!”
6; De ce, dacă spui adevărul, nu ai venit la noi cu îngerii?
7; Noi nu pogorâm îngerii decât întru Adevăr, aşa că nu vor avea mult de aşteptat.
8; Noi am pogorât amintirea şi asupra ei veghem.
9; Noi am mai trimis şi înaintea ta (profeţi) printre obştile celor dintâi.
10; Nici un trimis nu a venit însă la ei, fără ca ei să nu-l batjocorească.
11; Şi astfel îi tăiem cale în inimile nelegiuiţilor.
12; Ei nu cred în El, în ciuda obiceiului celor dintâi.
13; Chiar de le-am fi deschis o poartă a cerului şi ei ar fi putut urca,
14; tot ar fi spus: “Privirile ne sunt ameţite ori suntem nişte oameni vrăjiţi.”
15; Noi am pus zodii pe cer şi l-am împodobit pentru cei care îl privesc
16; şi îl păzim de orice diavol, bun de bătut cu pietre,
17; afară de cel care ascultă pe furiş şi pe care o flacără strălucitoare îl urmăreşte.
18; Pământul, Noi l-am întins, am aruncat pe el munţii, şi am făcut să crească pe el totul cu cumpătare.
19; Noi v-am făcut hrană vouă, precum şi celui pe care voi nu-l hrăniţi.
20; Din orice lucru la Noi se află grămezi, însă îl facem să coboare după o măsură cunoscută.
21; Noi am trimis vânturile cu nori grei şi am trimis din cer apă cu care vă adăpăm şi pe care voi nu aveţi putinţa s-o păstraţi.
22; Noi suntem Cei care dăruiesc viaţa şi moartea şi Noi suntem Moştenitorii!
23; Noi îi cunoaştem pe întâii veniţi dintre voi şi îi cunoaştem şi pe cei de pe urmă.
24; Domnul tău este Cel ce îi va strânge pe toţi. El este Înţelept, Ştiutor.
25; Noi am creat omul din lut, dintr-un glod uşor de frământat,
26; iar pe djinii i-am creat, mai înainte, din focul Simumului.
27; Când Domnul tău spuse îngerilor: “Eu voi crea un om din lut, dintr-un glod uşor de frământat,
28; după ce îi voi desăvârşi chipul şi voi sufla în el din Duhul Meu, prosternaţi-vă înaintea lui.
29; Toţi îngerii, laolaltă, se prosternară,
30; afară de Iblis care a refuzat să fie cu cei care se prosternează!
31; Dumnezeu spuse: “O, Iblis! Tu de ce nu eşti printre cei care se prosternează?”
32; El spuse: “Nu am să mă prosternez înaintea unui om pe care tu l-ai creat din lut, dintr-un glod uşor de frământat.”
33; Dumnezeu spuse: “Ieşi de aici! Să fii bătut cu pietre!
34; Fie blestemul asupra ta până în Ziua Judecăţii!”
35; El spuse: “Domnul meu! Dă-mi un răgaz până în Ziua în care oamenii vor fi înviaţi.”
36; Dumnezeu spuse: “Ai acest răgaz
37; până în ziua timpului cunoscut (de Noi).”
38; El spuse: “Domnul meu! Pentru că Tu m-ai dus în greşeală, eu le voi arăta răul pe pământ sub înfăţişări înşelătoare şi pe toţi îi voi duce în greşeală,
39; afară de robii Tăi curaţi.”
40; El spuse: “Aceasta este pentru mine o cale dreaptă:
41; Tu nu ai nici o împuternicire asupra robilor Mei, în afara celui care te va urma dintre cei aflaţi în greşeală.”
42; Gheena va fi locul lor de întâlnire, al tuturor.
43; Ea are şapte porţi. Înaintea fiecărei porţi va fi o parte din ei,
44; iar cei temători vor fi în grădini, lângă izvoare.
45; “Intraţi în ele, în pace şi tihnă!”
46; Noi le vom smulge orice ură din inimile lor. Şi aşa vor fi ca fraţii aşezaţi pe paturi faţă în faţă.
47; Nici o osteneală nu-i va atinge şi niciodată nu vor fi de-acolo izgoniţi.
48; Dă-le de ştire robilor Mei că Eu sunt Iertătorul, Milostivul,
49; şi osânda Mea este osânda cea dureroasă!
50; Dă-le de ştire despre oaspeţii lui Abraham!
51; Ei spuseră intrând la el: “Pace!” El spuse: “Ne este frică de voi!”
52; Ei spuseră: “Să nu-ţi fie frică! Noi îţi vestim un fecior înţelept.”
53; El spuse: “Ce să-mi vestiţi, acum când bătrâneţea m-a atins? Ce-mi vestiţi?”
54; Ei spuseră: “Noi îţi vestim doar adevărul. Nu fi dintre cei lipsiţi de nădejde!”
55; El spuse: “Cine nu nădăjduieşte la milostivenia Domnului său, dacă nu cei rătăciţi?”
56; Apoi el spuse din nou: “O, voi trimişilor! Care este treaba voastră?”
57; “Noi am fost trimişi la un popor nelegiuit,
58; însă nu şi la casa lui Lot, căci Noi îi vom mântui pe toţi
59; afară de femeia sa.” Noi am hotărât ca ea să fie printre cei rămaşi în urmă.
60; Când trimişii veniră la casa lui Lot,
61; acesta spuse: “Voi sunteţi nerecunoscători.”
62; Ei spuseră: “Nu!…Am venit la tine aducând ceea de care ei se îndoiesc,
63; am venit la tine cu Adevărul şi suntem sinceri!
64; Pleacă de cu noapte cu ai tăi! Mergi în spatele lor şi nimeni dintre voi să nu se uite înapoi! Mergeţi unde vi se porunceşte!”
65; Aşa am hotărât pentru a vă mântui, căci mâine dimineaţă aceştia vor fi retezaţi.
66; Locuitorii cetăţii veniră să ceară veşti.
67; Lot le spuse: “Aceştia sunt oaspeţii mei. Nu mă faceţi de ruşine!
68; Temeţi-vă de Dumnezeu şi nu mă acoperiţi de ruşine!”
69; Ei spuseră: “Nu ţi-am oprit să te ocupi de lumi?”
70; El spuse: “Dacă vreţi s-o faceţi, iată-le pe fetele mele!”
71; Pe viaţa ta! În beţia lor umblau ca orbii!
72; Strigătul îi luă la răsăritul soarelui.
73; Noi am întors-o cu josul în sus şi am trimis asupra ei o ploaie cu pietre din Iad.
74; Întru aceasta sunt semne pentru cei scrutători,
75; căci ele sunt pe un drum statornic.
76; Întru aceasta este un semn pentru credincioşi!
77; Locuitorii din Al-Aika au fost nedrepţi
78; şi Noi ne-am răzbunat, atunci, pe ei. Aceste două cetăţi sunt o pildă de netăgăduit.
79; Locuitorii din Al-Hijr i-au socotit pe profeţi mincinoşi.
80; Noi le-am adus semnele Noastre, însă ei le-au fost potrivnici.
81; Pe când scobeau, în tihnă, locuinţe în munţi,
82; strigătul i-a luat în zori.
83; Ceea ce agonisiseră nu le-a slujit la nimic.
84; Noi nu am creat decât întru adevăr cerurile, pământul şi ceea ce se află între ele. Ceasul va veni curând. Iartă cu iertăciune frumoasă!
85; Domnul tău este Creatorul neostoit, Ştiutorul.
86; Noi ţi-am dăruit şapte versete care se repetă, precum şi Coranul cel Mare.
87; Nu pune ochii pe ce le-am dăruit unora dintre ei pentru o bucurie vremelnică şi nu te mâhni din pricina lor. Aripa ta coboar-o asupra credincioşilor.
88; Spune: “Eu sunt un predicator cu vorbă limpede.”
89; Noi am trimis osânda asupra celor care s-au despărţit
90; şi au făcut Coranul bucăţi.
91; Pe Domnul tău! Nu-i întreba pe toţi
92; de aceea ce-au făptuit.
93; Dă glas la ceea ce ţi s-a poruncit şi împotriveşte-te închinătorilor la idoli.
94; Noi îţi suntem de ajuns înaintea celor care-şi bat joc,
95; alăturând lui Dumnezeu un alt dumnezeu. Ei vor afla curând!
96; Ştim că inima ţi se strânge de ceea ce spun,
97; însă tu preamăreşte-L pe Domnul tău cu laude! Fii printre cei care se prosternează!
98; Închină-te Domnului tău până ce-ţi va veni încrederea deplină!
99; Porunca lui Dumnezeu vine! Nu căutaţi să-i grăbiţi venirea! Mărire lui Dumnezeu şi înălţare asupra celor pe care ei i-I alătură Lui.